vineri, 20 noiembrie 2009

Sinaxar 20 Noiembrie

În această lună, în ziua a douăzecea, pomenirea Preacuviosului şi de
Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru Grigorie Decapolitul.
Acest sfânt era din Isauria, născut şi crescut într-una din cele zece
cetăţi, ce se cheamă Irinopol, fecior al lui Serghie şi al Mariei, în
vremurile necredincioşilor luptători împotriva icoanelor. Când a fost de
opt ani a fost dat la carte şi învăţând s-a făcut de vârstă şi se găteau
părinţii să-l însoare; iar el fugind pe ascuns, mai ales pentru eresul
luptătorilor împotriva icoanelor umbla din loc în loc, sărutând pe cei ce
mărturiseau pentru sfintele icoane şi strângând la sine de la aceia folos
sufletesc. Apoi, supunându-se pe sine la toată înfrânarea şi aspra
petrecere, s-a luptat cu multe ispite şi mai ales cu cele aduse de la
demoni; pentru care s-a şi arătat mare făcător de minuni. Acesta a mers şi
în Asia şi la Bizanţ dorind să mărturisească pentru sfintele icoane. Iar
de acolo s-a dus la Roma şi, străbătând tot Apusul şi spăimântând pe mulţi
cu semnele şi cu minunile ce făcea, iarăşi s-a întors la Bizanţ; şi de
acolo s-a dus la muntele Olimpului. Deci suindu-se acolo şi topindu-se
foarte, s-a îmbolnăvit de idropică, încât numai după glas era cunoscut de
cei ce-l ştiau. Deci pogorându-se din munte s-a dus la Tesalonic şi de
acolo venind iarăşi la Bizanţ a aflat pe Simeon mărturisitorul şi
purtătorul de Dumnezeu închis în temniţa pentru sfintele icoane. Şi
închinându-i-se şi rugându-l mult să se roage pentru el, cu pace s-a
săvârşit. Sfintele moaşte, ale acestui Sf. Grigorie, se află întregi în
România la sfânta Mănăstire Bistriţa-Vâlcea, care este făcută din temelie
de răposatul ban Barbu Craiovescul. Acesta cu multă cheltuială a adus
aceste sfinte moaşte la această sfântă mănăstire, unde se află şi până
astăzi făcătoare de minuni, prin care şi sfânta mănăstire de multe
primejdii este ferită şi pământul acesta multă folosinţă şi ajutor are;
iar cine merge la sfântul cu smerenie şi cu credinţa află folosinţă şi
tămăduire atât trupeşte cât şi sufleteşte.
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostru Proclu,
arhiepiscopul Constantinopolului, care a fost ucenic al fericitului Ioan
Hrisostomul şi moştenitor al scaunului lui.
Acest între sfinţi Părintele nostru Proclu a fost pe vremea împărăţiei lui
Teodosie cel mic, în anii patru sute opt. Fiindcă era cucernic şi
îmbunătăţit a fost hirotonit episcop al Cizicului de către Sfântul
Sisinie, patriarhul Constantinopolului. Şi mergând la Cizic nu a fost
primit de către clericii eparhiei sale, căci aveau hirotonit pe altul cu
numele Dalmat. Pentru aceasta s-a întors înapoi la Constantinopol rămânând
fără de eparhie. Iar după ce a murit Maximian, patriarhul
Constantinopolului, care se prăznuieşte la douăzeci şi una ale lui
Aprilie, în timp ce încă se aflau moaştele lui în altarul marii biserici a
fost ales Proclu patriarh al Constantinopolului. Şi s-a suit în scaun în
ziua mântuitoarelor patimi ale Domnului, adică în Sfânta şi Marea Joi.
Deci bine vieţuind şi bine conducând Biserica doisprezece ani şi trei
luni, cu pace s-a mutat către Domnul.
Tot în această zi, pătimirea Sfântului Mucenic Dasie cel din Durostor
(Silistra).
Acest sfânt a trăit pe vremea lui Maximian în anii două sute nouăzeci şi
opt, aflându-se în cetatea Durostor, care se afla aproape de fluviul
Dunării. În această cetate era obicei să săvârşească elinii în tot anul
serbarea zeului lor Cronos. Mai înainte cu treizeci de zile de această
serbare, alegeau un ostaş tânăr şi frumos la faţă şi-l găteau spre jertfă.
Pe acesta mai întâi îl îmbrăcau împărăteşte, apoi îl îndemnau ca să-şi
facă el mai întâi orice poftă a sa şi apoi îl junghiau peste jertfelnicul
lui Cronos. Când a venit rândul să fie jertfit şi ostaşul acesta Dasie,
ostaşii cei împreună cu dânsul îl sileau ca să-şi împlinească orice poftă
a să. Iar Dasie şi-a pus în minte un gând foarte bun şi înţelept şi a zis
către ei: "Fiindcă este să mor, mai bine îmi este să mor pentru Hristos ca
un creştin". Deci înfăţişat fiind la divanul guvernatorului a mărturisit
cu îndrăzneală pe Hristos. De aceasta fiind înştiinţat Diocleţian şi
Maximian, au adus înaintea lor pe sfântul şi, fiindcă în privelişte a
mărturisit bună cinstire, multe chinuri a luat de la ei şi la sfârşit i
s-a tăiat capul prin săbie şi aşa a luat fericitul cununa muceniciei.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Nirsa episcopul şi Iosif
ucenicul său şi episcopul şi alţi împreună cu dânşii, care s-au săvârşit
în Persia prin sabie.
Din aceştia, Nirsa era episcop bătrân cu vârsta de optzeci de ani, iar
Iosif fiind cu aceeaşi vrednicie cinstit, adică episcop, era de optzeci şi
nouă de ani de bătrân. Împreună cu care şi alţi oarecare episcopi şi
preoţi şi din rândul celor mai simpli şi femei fecioare şi sihastre. Toţi
prin feluri de chipuri fiind cercetaţi şi cu felurite chinuri fiind
lămuriţi şi de credinţa nelepădându-se, li s-au tăiat capetele şi aşa au
luat cununa muceniciei.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Isachie, Ioan şi Savorie,
care cu pietre fiind împroşcaţi s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Gheitazet şi alţi trei,
care s-au săvârşit fiind împunşi cu suliţele.
Tot în această zi, pomenirea Sfintelor fecioare Tecla, Vautha şi Denahida,
care de sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Eustatie, Tespesie şi
Anatolie.
Aceştia au trăit în Gangria Galaţiei, pe vremea împăratului Maximian, în
anul 300. Toţi erau fii ai lui Filoteu şi ai Evseviei. Tatăl lor era din
Galaţia, iar maica lor din Nicomidia. Evstaţie se sârguia spre învăţătura
cărţilor, iar Tespesie şi Anatolie lucrau meşteşugul părintesc, fiind
tatăl lor vânzător de haine. Filoteu tatăl lor venind o dată de la Răsărit
la Nicomidia împreună cu fiul său Anatolie a fost învăţat credinţa lui
Hristos de Luchian preotul şi dascălul, cel ce călătorea împreună cu ei
şi, supunându-se învăţăturilor aceluia, au crezut în Hristos şi s-au
botezat. Iar Evstatie şi Tespesie, mergând şi ei la Nicomidia, s-au
întâlnit cu fericitul Antim, episcopul Nicomidiei, şi învăţând de la el
credinţa în Hristos s-au botezat şi ei; iar după aceea tatăl lor Filoteu a
fost hirotonit preot şi Evstatie hirotonit diacon.
Însă n-a trecut multă vreme şi au murit părinţii acestor sfinţi. Şi fiind
pârâţi la Maximian că sunt creştini, au fost bătuţi cu toiege şi puşi la
închisoare, în care venind dumnezeiescul înger, i-a dezlegat din legătură.
A doua zi au fost daţi la fiare şi, luptându-se cu ele, au rămas
nevătămaţi. Deci luându-i pe ei Antonie comitele şi ducându-i la Niceea
i-a pedepsit cu multe chinuri şi după aceea i-a aruncat în temniţă. În
care iarăşi arătându-li-se dumnezeiescul înger i-a uşurat pe ei de
durerile rănilor şi trupurile lor le-a făcut sănătoase. Acestea văzându-le
acel vărsător de sânge, a hotărât asupra lor moarte de sabie. Şi venind la
locul hotărât spre tăiere, fără de veste şi-au dat sfinţii sufletele lor
lui Dumnezeu, cu pace; iar gealaţii, cuprinşi fiind de frica tiranului,
le-au tăiat capetele, moarte fiindu-le trupurile.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Teoctist mărturisitorul şi
Patriciul, ce a fost famen, în zilele Teodorei Augustei împărătesei în
anii 829.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi.
Amin
.

VITAMINA D- cosmarul concernelor farma - va ajuta sa treceti cu bine peste orice fel de gripa, fara sa va vaccinati

Citez din articolul:
http://www.naturalnews.com/027231_Vitamin_D_immune_system_vaccines.html

Oamenii inca nu inteleg: Vitamina D este “nutrientul miraculos“ ce va activeaza sistemul imunitar pentru a va apara impotriva microorganismelor invadatoare – inclusiv gripa sezonala si gripa porcina. Acum doua luni a fost publicat de catre cercetatorii de la Oregon State University un studiu important. Acest studiu ne arata ceva uimitor: Vitamina D are un rol crucial pentru functionarea sistemului imunitar, astfel incat capacitatea vitaminei D de a stimula functia imuna si de a distruge microorganismele invadatoare s-a conservat in genom timp de 60 milioane de ani de evolutie (N.M DE LA INCEPUTURILE CREATIEI).

Asa cum explica acest comunicat de presa al Oregon State University (http://www.eurekalert.org/pub_relea…):

Faptul ca acest raspuns imun mediat a fost retinut de-a lungul a milioane de ani de selectie de evolutie si inca se gaseste in specii incepand cu maimutele veverita pana la babuini si oameni, arata ca trebuie sa fie critic pentru supravietuirea lor, spun cercetatorii.

“Existenta si importanta acestei parti a raspunsului nostru imun arata in mod clar ca oamenii si alte primate au nevoie sa isi mentina niveluri suficiente de vitamina D“, a afirmat Adrian Gombart, un profesor asociat de biochimie si un investigator principal la Linus Pauling Institute la Oregon State University.

Instiintarea continua sa explice:

La primate, actiunea de “pornire“ a unui raspuns optim la atacul microbilor functioneaza in mod corespunzator numai in prezenta unei cantitati adecvate de vitamina D, ce reprezinta de fapt un tip de hormon ce circula in sange si le semnalizeaza celulelor printr-un receptor. Vitamina D este produsa in cantitati mari in momentul expunerii solare si se gaseste in doze mult mai mici in anumite alimente.

Vitamina D impiedica raspunsul imun de “adaptare“ provenit din reactia exagerata si reduce inflamarea si pare ca suprima raspunsul imun. In orice caz, functia noului element genetic pe care l-a cercetat acest studiu ii permite vitaminei D sa impulsioneze raspunsul imun innascut prin activarea unei proteine antimicrobiene. Efectul general poate ajuta la prevenirea reactiei in exces a sistemului imunitar.

Fara vitamina D sunteti prazi usoare

Ceea ce arata acest studiu este ca fara un nivel suficient de vitamina D in sange, sunteti tinte perfecte pentru gripa (H1N1 sau alt tip). Daca aveti lipsa de vitamina D sistemul dumneavoastra imunitar nu se poate “activa“ pentru a-si face treaba. De aceea oamenii care au deficit de vitamina D fac atat de des gripa in sezonul rece.

Dar oamenii care au doze mari de vitamina D au puterea nutritiva de a-si activa sistemul imunitar astfel incat acesta poate raspunde la atacul agentilor patogeni. In mod crucial, vitamina D reuseste de asemeni sa echilibreze raspunsul sistemului imunitar si sa previna inflamatia – cauza principala a decesolor in urma pandemiei de gripa din 1918.

Deci vitamina D nu va protejeaza doar de infectia initiala ci de asemeni impiedica organismul sa reactioneze in exces si sa va ucida prin inflamare (care in mod tipic este exprimata ca pneumonie bacteriana, o infectie a plamanilor).

Oamenii destepti de astazi fac doua lucruri:

1) spun NU vaccinurilor
2) spun DA vitaminei D.

Daca luati vitamina D nu aveti nevoie de nici un vaccin!

Surse de vitamina D

De unde puteti sa luati vitamina D? Vitamina D este prezenta in uleiul de peste si uleiul de peste marin cu omega 3, dar cele doua surse abundente de vitamina D sunt:

1) lumina soarelui
2) suplimentele cu vitamina D.
Vitamina D este usor de obtinut. De fapt, corpul dumneavoastra o fabrica atunci cand va expuneti la soare.

De ce nu suntem sfatuiti sa luam vitamina D?

Studiile privind capacitatea vitaminei D de a opri gripa sunt nenumarate. Si totusi, industria vaccinurilor (si doctorii ce doresc vaccinarea) nu doresc sa aflati despre vitamina D. De ce?
Deoarece daca oamenii ar cunoaste adevarul despre vitamina D, industria mondiala de vaccinuri se va prabusi. Cine ar mai avea nevoie de vaccin daca ati avea un sistem imun activat ce ar face treaba automat? In plus, sistemul dumneavoastra imunitar este natural, in timp ce vaccinurile sunt injectii complet artificiale ce contin substante chimice toxice ce sunt legate tot mai mult nu doar de autism, ci si de crize, leziuni ale creierului si moarte.

De ce sa riscati sa va vaccinati ,daca vitamina D ofera o protectie sigura?

Conform multor experti nutritionisti, aveti nevoie de cel putin 4000 IU pe zi pentru a preveni deficienta. Sunt oameni pe care ii cunosc ce iau 8000 IU pe zi. Personal nu iau vitamina D dar stau cel putin 30 de minute la soare in fiecare zi in zona de langa ecuator (ce este o zona geografica unica, am inteles, de care nu toata lumea se poate bucura).
Oficialii din domeniul “sanatatii“ (daca ii putem numi asa) fac o greseala cruciala cu gripa porcina. In loc sa comande mai multe vaccinuri, ei ar trebui sa recomande suplimente pe baza de vitamina D pentru populatie. Pentru o suma mult mai mica decat costul vaccinurilor, am putea furniza suplimentare cu vitamina D fiecarui barbat, femeie si copil din America. Nu numai ca am opri pandemia de gripa porcina, dar am sesiza scaderea ratei de cancer!
Probabil de aceea autoritatilor din domeniul medical nu le pasa de vitamina D – impactul financiar asupra industriei cancerului ar fi prea mare. Producatorii de vaccinuri ar pierde miliarde si industria cancerului ar putea pierde zeci de miliarde.Rata diabetului va scadea, depresia va disparea pentru multi oameni, functionarea rinichilor se va imbunatati si o lista lunga de alte boli ar fi prevenita sau chiar reversata prin administrarea de vitamina D.
Vitamina D este raspunsul problemelor noastre de sanatate nationala. Doar un nutrient, daca ar fi distribuit gratuit tuturor, ar putea probabil sa taie costurile sistemului nostru national de sanatate la o treime in cinci ani, cred eu.
Si totusi, ei nu indraznesc sa mentioneze acest lucru. “Nu este aprobat de FDA (Food and Drug Administration)“, afirma ei. Deci, CDC (Center of Disease Control) nu o va mentiona. WHO (World Health Organization) nu o va recomanda. FDA se face ca nu exista si doctorii nu au voie sa o prescrie.
Uitati-o – vitamina D – marele LEAC impotriva gripei. Este aici chiar acum. Este ieftina, este sigura si este disponibila. Totusi este cu totul ignorata.
Lasati-ma sa va arat ce este evident: la ordinea zilei se deruleaza un proiect pentru a tine poporul american departe de vitamina D si ignorant in legatura cu efectele ei asupra sanatatii. Este o schema planificata constient ce doreste sa ii dezinformeze pe oameni, facandu-i sa se vaccineze, sa faca chimioterapie si sa ia medicamente in loc de a-i invata leacurile simple naturale ce exista chiar acum.
Ascultati ce va spun: in pandemia de gripa porcina sau oricare alta pandemie viitoare, populatia care va suferi de cea mai mare rata de decese va fi aceea cu cele mai ridicate deficiente de vitamina D. Si vaccinul? Nu ofera nici o protectie, comparat cu vitamina D.

Legile biochimiei nu pot fi oprite de birocratii FDA

Oricarui doctor sau autoritati din domeniul medical care rade de faptul ca vitamina D este pe departe mai utila decat vaccinarile, adresati-i urmatoarea intrebare:daca vitamina D nu are nici o influenta asupra sanatatii umane, atunci de ce genele sistemului imunitar sunt activate specific de catre vitamina D ce dainuieste in genom (genomul uman) de mai mult de saizeci de milioane de ani (N.M DE LA INCEPUTURILE CREATIEI)?

De ce este programat sistemul imun uman sa foloseasca vitamina D pentru a se activa?

De ce pielea umana genereaza vitamina D ca urmare a expunerii la razele soarelui?

Mintea amortita a doctorilor va raspunde ca este doar o coincidenta! Ca nu este nici un motiv specific pentru care vitamina D exista in gene!
Dar devine chiar mai bizar: conform FDA, vitamina D nu are nici un efect biologic benefic in corpul uman! Este adevarat: FDA spune ca orice substanta ce are un efect benefic (terapeutic) in corpul uman trebuie sa fie un MEDICAMENT, nu un nutrient. Si vitamina D nu a fost niciodata aprobata ca medicament. De aceea este inerta.
Intelegeti ce spun? Vitamina D nu are nici un efect benefic asupra corpului uman pentru ca FDA spune aceasta. Ce inseamna aceasta pentru aroganta birocratica? Este ca si cum ai spune ca gravitatea nu se aplica in lumea noastra deoarece inca nu am “aprobat“ legile fizicii. Dar bineinteles ca legile fizicii sunt valabile si la fel si cele ale biochimiei.
Aveti nevoie de vitamina D, nu de vaccin
Corpul dumneavoastra nu are nevoie de un vaccin pentru a combate gripa porcina (sau o gripa sezoniera). Ceea ce are nevoie este vitamina D, un somn odihnitor, hidratare adecvata cu apa curata si o nutritie sanatoasa. Aceste lucruri fac vaccinul sa devina invechit.
Sunt sigure, la preturi accesibile, naturale si disponibile. Nu trebuie sa asteptati la coada pentru a obtine vitamina D si nu aveti nevoie de prescriptia doctorului. Nu este implicat nici un ac si nu este nici un risc sa suferiti de vreo criza si nici de permanente leziuni ale creierului.
Cu niveluri suficiente de vitamina D in sange, sistemul dumneavoastra imunitar va va proteja de gripa porcina, gripa aviara, gripa umana sau chiar de nonsensurile infectiilor pandemice ce sunt imprastiate de CDC, FDA si WHO. Sistemul dumneavoastra imunitar detine intreaga tehnologie de care are nevoie pentru a va pastra sanatatea… atata timp cat are armele biochimice (ca vitamina D) pentru a-si “activa“ raspunsul de adaptare.
Va dati seama de faptul ca fara un sistem imunitar functional ati fi fost ucisi de microorganisme de mii de ori pana acum? Sistemul dumneavoastra imunitar va salveaza viata in fiecare zi, in liniste, in spatele scenei. Este motivul din cauza caruia inca mai respirati in timp ce cititi acest articol. Vaccinarea este ultima insulta adusa propriului corp deoarece prin aceasta admiteti ca nu aveti incredere in sistemul imunitar ce deja v-a salvat viata de nenumarate ori.
Nu va incredeti in injectiile cu substante chimice! Aveti incredere in propriul sistem imunitar – si asigurati-i uneltele nutritionale de care are nevoie pentru a va salva viata.

Informatii suplimentare pentru acest subiect gasiti aici:

http://www.eurekalert.org/pub_relea

Sursa: http://saccsiv.wordpress.com/2009/10/13/vitamina-d-va-ajuta-sa-treceti-cu-bine-peste-orice-fel-de-gripa-fara-sa-va-vaccinati/

http://www.tolerantazero.ro/

ÎNDEMN LA “TOLERANŢĂ ZERO”

Rezumat: Cuvântul “toleranţă” este un non-sens şi ne este impus de către statele occidentale, sub forma unei ideologii politice, prin care suntem terorizaţi să acceptăm convieţuirea cu cei străini de neamul nostru, de cultura noastră sau de sistemul nostru de valori.

Ce a fost şi ce-a ajuns “toleranţa”?

     “Cât crezi că pot să mai tolerez aşa ceva? Răbdarea mea are o limită!” – era, cu puţin timp în urmă, forma firească de folosire a verbului “a tolera”.

      Cât despre “toleranţă”, aceasta era un simplu termen tehnic, care indica o abatere de la o dimensiune teoretică şi care se dorea să fie, ca dealtfel orice abatere, cât mai mică.

      Excepţia consta în “casele de toleranţă”, menţionate cu voce scăzută pentru că stârneau imaginaţia, dar şi confuzia asupra semnificaţiei acestui cuvânt.

      Şi totuşi, în numai câţiva ani, “toleranţa” a ajuns să fie o “VALOARE a UE”, propovăduită pe toate canalele mediatice şi predată în şcoli, începând din ciclul primar!

Este legal să punem în discuţie politicile de toleranţă!

      Cine, cum şi de ce a dat această nouă interpretare toleranţei, cei mai mulţi au omis să se întrebe, năuciţi fiind de bombardamentul cu îndemnuri la “toleranţă”.

      Suplimentar, s-a creat şi o teamă iraţională, pentru că “toleranţa” ne-a invadat viaţa în complicitate cu “discriminarea” – un Bau-Bau modern, despre care ni se repetă întruna că trebuie să ne ferim ca de Dracu.

      Iniţial, tandemul “toleranţă-discriminare” părea a fi numai o glumă, până când UE ne-a băgat pe gât o lege, nr. 137/2001, şi ne-a impus crearea unei Inchiziţii, denumită Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care să îi pedepsească expeditiv şi exemplar pe cei care se îndoiesc de această nouă dogmă. Te pui cu Legea?

      Citind-o însă, observăm că aceasta se referă exclusiv la discriminare, care este definită ca fiind un tratament diferenţiat, pe când toleranţa a fost lăsată deocamdată în pace. De ce oare?

      Important este că “toleranţa” nu este legiferată şi, cum este legal tot ce nu este interzis, ESTE LEGAL să punem în discuţie “valoarea” noii toleranţe UE.

Ce este “toleranţa” în realitate?

      Răspunsul îl dă explicarea acţiunii de tolerare: permiterea desfăşurării unei acţiuni care îţi este defavorabilă, cu toate că eşti îndreptăţit să o opreşti şi ai şi posibilitatea să o faci.

      Dar totuşi nu o opreşti, iar motivele ar fi: mila instinctivă, faptul că nu te-ai gândit că ai putea să o faci, lipsa de iniţiativă sau doar îţi este ruşine de ruşinea celuilalt! Cum altfel poate fi definit un astfel de comportament decat SLĂBICIUNE?

      Chiar mai rău, în încercarea de a-şi justifica lipsa de reacţie, unii se autosugestionează cum că de fapt nu ar fi deranjaţi prea tare, după care încearcă să îi convingă şi pe alţii să procedeze la fel.

      Iar culmea PROSTIEI, că altceva nu este, o ating când îl consideră pe agresor egalul lor. Cum Dumnezeu poţi fi tolerat şi egal în acelaşi timp, când una o exclude pe cealaltă?

De ce “toleranţa UE” nu este creştină?

      Oficial, motivaţiile UE pentru “promovarea toleranţei” sunt “Umanismul”, adică un fel de religie fără Dumnezeu, şi “Drepturile omului”, adică o hârtie pe care unii o pun în ramă şi alţii o joacă în picioare, în funcţie de cât de puternică le este armata.

      Neoficial, se încearcă absolut orice, iar călcâiul lui Ahile al creştinilor este mila creştină şi îndemnul întoarcerii celuilalt obraz. Cât de ipocriţi trebuie să fie acei atei radicali care, după ce au refuzat să recunoască valorile creştine drept fundament pentru civilizaţia europeană, le invocă acum în susţinerea cauzei lor?

      Mila şi toleranţa creştină pot funcţiona numai în interiorul unei comunităţi creştine, unde cel ajutat este conştient că îşi asumă o datorie morală, transcedentală, de a se recompensa faţă de comunitatea care îl ajută, cu prima ocazie când va putea să o facă. În afara unei comunităţi creştine, mila şi toleranţa devin instrumente de abuzare a bunătăţii noastre.

A fi bun nu înseamnă că eşti prost!

      Ceea ce îi deranjează pe moraliştii UE este faptul că românii sunt buni fără a fi proşti. Putem avea milă şi toleranţă faţă de oricine, dar cu condiţia ca bunătatea noastră de azi să nu se întoarcă împotriva noastră mâine.

      Cea mai clară dovadă că mila şi toleranţa fac parte din însăşi matricea noastră genetică sunt poveştile şi basmele, care abundă de exemple de ajutorare necondiţionată a celor aflaţi la necaz, dar care sunt urmate invariabil de recompensarea binefăcătorilor.

      Dar la ce recompensă putem noi să sperăm de la politicienii venali, români şi străini deopotrivă, de la poporul ţigănesc, de la infractori, de la revizionişti şi autonomişti, de la drogaţi, de la prostituate, de la homosexuali, de la imigranţi, de la azilanţi, de la sectanţi – cei pe care propaganda UE ne îndeamnă să-i tolerăm şi să-i respectăm?

      În pofida tuturor politicilor de îndoctrinare la care suntem supuşi, instinctul nostru de conservare ne opreşte să fim toleranţi necondiţionat şi fără limite. Pentru că tot Iisus ne-a arătat că există şi o limită a toleranţei, atunci când imaginea Templului a fost ameninţată! A stat El pe gânduri? A vorbit atunci poporului în parabole?

Ce va fi peste 20 de ani?

      Când s-a încheiat primul război mondial, întreaga planetă era convinsă că va urma o pace de o mie de ani. Nu a durat nici 20!

      După Revoluţia din ‘89, unul dintre torţionarii comunişti, întrebat dacă s-a temut în ‘49 pentru consecinţele faptelor sale, a răspuns: “Ştiam eu în ‘49 c-o să vină ‘89?”.

      Spre deosebire de acesta, un om responsabil ştie că, peste un număr de ani, se va recunoaşte deschis că utopia toleranţei a fost doar o ideologie politică, prin care “Cineva” şi-a exercitat dominaţia asupra României, şi se va pune din nou sulul de hârtie igienică lângă microfonul celor care îşi vor face mea culpa.

      Propagandiştii de astăzi ai toleranţei, adică organizatorii de spectacole “multiculturale” şi de “parade” ale minorităţilor, cheltuitorii de fonduri europene pentru “integrarea minorităţilor”, cei care introduc în programa şcolară ore despre toleranţă, jurnaliştii care fac emisiuni şi scriu articole despre binefacerile toleranţei, cu toţii riscă să rămână în istorie drept colaboraţionişti, mercenari, oportunişti sau lingăi, iar ong-urile acestora vor fi comparate cu “asociaţiile de prietenie” româno-ruse din perioada stalinistă.

      Termenii toleranţă, multi-culturalism, inter-culturalism, integrare, acceptare, deschidere şi ceilalţi asemenea, cu care politrucii sistemului încearcă să ne paralizeze sentimentul identităţii, vor fi expuşi în vitrina “Limbajul de lemn”, alături de omul nou, lupta de clasă, viitorul luminos şi lupta pentru pace.

      La fel ca în ’89, cei care vor apuca prăbuşirea dogmei toleranţei vor avea dificultăţi în a le explica copiilor lipsa lor de reacţie şi de rezistenţă, iar aceştia se vor amuza teribil de bazaconiile pe care a fost capabilă să le înghită generaţia noastră.

      Astăzi, pare a fi o minune ca viitorul să arate în acest fel, dar istoria a demonstrat de atâtea ori că mai realişti sunt cei care cred în minuni.

Prezentul este al prezenţilor!
      Aşa cum minciunile comuniştilor din ‘49 aveau în spate armata rusă, minciunile prezentului se sprijină pe banii şi pe interesele câtorva state occidentale.

      Nici nu contează dacă sau când UE va împărtăşi soarta URSS. Este un gest de onoare să încercăm să nu ne facem de râs în faţa istoriei, iar primul pas este să adoptăm TOLERANŢĂ ZERO FAŢĂ DE MINCIUNĂ, din orice direcţie ar veni aceasta.

      Avem motive să ne temem? Poate că da, dar cum altfel putem avea pretenţia că ne respectăm înaintaşii care au luptat cu sabia şi puşca, dacă noi ne dăm înapoi să le continuăm idealurile luptând cu vorbe? În plus, ar putea fi chiar distractiv!

 

                                                          Mihai Tociu, 11.11.2009


joi, 12 noiembrie 2009

Cum se produce un vaccin antigripal




(informaţii preluate de pe mai multe site-uri daneze, printre care


Există două posibilităţi :

Prin folosirea «vaccinului Mogel». Acesta este un vaccin care este pregătit înaintea apariţiei unui pericol de pandemie, şi anume cu o tulpină care «ar putea» provoca o pandemie, dar aceasta înainte ca să putem cunoaşte care virus gripal (tulpină), în viitor, va putea pune un astfel de pericol. Cercetătorii concernelor farma efectuează analize complexe asupra calităţii, siguranţei şi eficacităţii «vaccinului Mogel» bazat pe tulpina cunoscută deja (zic ei). De asemenea cu ajutorul lui se poate cerceta şi analiza reacţia probanţilor umani la respectivul vaccin.

În momentul în care izbucneşte o pandemie, în locul tulpinii folosită până atunci, este introdusă noua tulpină virală, şi astfel în relativ scurt timp se poate porni vaccinarea în masă a oamenilor.

Prin dezvoltarea şi crearea unui vaccin complect nou, de “la început”. Aceasta însă necesită o perioadă mai lungă de producere şi de cercetare a eficacităţii şi siguranţei produsului.

Toate «vaccinurile Mogel» sunt iniţiate pe baza unei tulpini H5N1 - gripa aviară - şi care în situaţia actuală este înlocuită cu tulpina H1N1 a prezentei gripe porcine.

Din surse care citează Oficiul de sănătate din Danemarca se ştie în vaccinul deja aprobat pentru folosire, «Pandemrix» de la firma GlaxoSmithKline există Tiomersal (celebrul şi controversatul conservant pe bază de mercur) şi Squalen.

Mutaţiile care duc la apariţia unui virus gripal mortal sunt provocate tocmai de vaccinările în masă! Cercetătorii de la universitatea Shizouka din Japonia au publicat în Martie o lucrare în Public Library of Science, în care se poate citi printre altele că: «Vaccinările în masă, dacă nu vor fi foarte atent observate, pot întradevăr duce la o mutaţie genetică a virusului prin care acesta să devină extrem de periculos, putând să provoace moarte unui număr foarte mare de persoane.» (Amintiţi-vă că şi în cazul gripei spaniole am avut de a face cu vaccinări în masă, la vremea aceea desigur, complect necontrolate. Dar oare cât de contorlate sunt acuma?)

Paradoxul este că dacă virulenţa unei tulpini gripale rezistente la vaccin este mai mică decât cea a tulpinii din vaccin, epidemia poate să crească, în comparaţie cu numărul de persoane care hotărăsc să se vaccineze. Altfel spus, cercetătorii avertizează că există pericolul ca «un vaccin, de la care se asteaptă să limiteze răspândirea bolii, poate să aibe exact efectul contrar, cotribuind la agravarea epidemiei.» Un astfel de exemplu îl poate constitui şi vaccinurile care, din 1995, sunt folosite în Mexic, şi care se pare că au înlăturat virusurile până acum dominante, contribuid astfel la apariţia diferitelor subtulpini de acuma.

Se ştie că virusul tip A al gripei, cel mai des întâlnit, se caracterizează prin mutaţii rapide... Vaccinurile care sunt la ora actuală «în producţie», nu pot asigura imunitatea împotriva unei noi variante a virusului gripei, în schimb pot contribui la declanşarea unei astfel de mutaţii! Omenirea este din nou pe punctul de a-şi juca soarta la ruleta rusească!

Actuala campanie de vaccinări este periculoasă, inutilă şi are evident caracter politic. Oare nu este ciudat faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut tot posibilul să evite izolarea primelor cazuri de gripă din Mexic, atunci când, în faza iniţială, “epidemia” este foarte limitată local, şi deci uşor de contrilat?

De ce suntem neliniştiţi? Iată motivele pentru suntem de părere că actuala încercare de vaccinare în masă este o gravă eroare:

Nu există nicăieri studii independente făcute asupra vaccinurilor. Toate datele şi studiile ne provin de la însăşi producătorii vaccinurilor. Ori, au ei interes să arate defectele şi inconvenienţele produselor lor? Este ca şi cum ai pune capra paznic peste grădina de varză! Dar ce să ne mai mirăm, din moment ce în USA concernele producătoare de alimente modificate genetic au reuşit să impună guvernului interzicerea studiilor pe o durată de timp mare asupra efectelor produse de alimentele modificate genetic!

Comisiile Comunităţii Europene au accelerat aprobarea vaccinului, fără a exista suficiente studii care să ateste siguranţa lui. Sună foarte neliniştitor: vaccinuri netestate vor fi administrate întregii populaţii europene. Iar ca şi cobai sunt luaţi mai întâi grecii. În Grecia a fost decretată vaccinarea obligatorie!

Cine poate fi sigur că înlocuirea tulpunilor de H5N1 (aviara) cu noul H1N1 (porcina) în cadrul vaccinurilor Mogel funcţionează? Nimeni.

Iată ce se recunoaşte oficial:
“Deşi este de aşteptat ca “vaccinul definitiv” să aibe acelaşi “profil de siguranţă” ca şi cel Mogel, desigur că doar prin folosirea lui pe scară largă vom putea şti cu exactitate ce fel de efecte secundare produce”. Pai, mulţumesc frumos, da ce sunt eu, cobaiul vostru?

Până în prezent avem de a face cu o gripă sezonală atât de blândă încât practic nimeni nu înţelege prin ce se justifică o vaccinare în masă contra gripei. Conform statisticilor germane, până acuma în acest an există în Germania cu 20% mai puţine cazuri de gripă decât în anii precedenţi, pentru aceeaşi perioadă a anului. Şi atunci?

Ni se spune că virusul se mutează, iar în toamna acestui an va fi foarte periculos. De unde se ştie? I-au luat americanii vreun interogatoriu în Guaatanamo? Sau ştiu acest lucru pe baza a ceea ce au de gând să introducă de fapt în vaccinuri?

Căci, dacă virusul mutează, nu înţeleg la ce le foloseşte planificata vaccinare în masă contra actualului virus : peste 2 săptămâni poate apare unul nou, şi mai stră« mutat ».

Printre rânduri, OMS totuşi avertizează contra unei vaccinări în masă prea grăbite (cum se avea de gând a se face în Anglia).

Se recunoaşte faptul că în vaccinuri sunt conţinute substanţe care au ca scop o economisire a cantităţii limitate de antigen de care dispun producătorii. Ori substanţe foarte controversate ca Thiomersal sau Squalen au constituit până în prezent subiectul a nenumărate critici, întrucât acestea sunt foarte otrăvitoare. Nenumărate studii indică faptul că aceste două substanţe pot cauza autism, sindromul Gillan-Barre, etc. Astfel de consecinţe ale folosirii acestor substanţe se pot observa însă abea după ani de zile. Vezi aici şi articolul lui Robert Kennedy Jr. din Capitolul 7 din «Virus-mania». Iar a veni şi recomanda în primul rând vaccinarea femeilor însărcinate mi se pare de un cinism infiorător.

Cercetărotii japonezi consideră că o astfel de gripă «blândă» poate deveni periculoasă doar în cazul unor vaccinări în masă.

Conform jurnalului publicat de Universiatatea din Copenhaga, vaccinurile gripale normale au eficienţă doar asupra a 25% dintre persoanele vaccinate. Şi foarte adesea tocmai cei vaccinaţi se îmbolnăvec de o infecţie gripală.

Guvernul federal german, politicienii de frunte şi funcţionarii de rang înalt vor fi vaccinaţi, în Germania cu un alt fel de vaccin decât restul germanilor.

Să nu vă închipuiţi că în Germania merg lucrurile altfel decât în Romania. Singura deosebire în cazul de faţă este că porcăriile gripale ies la iveală mai repede.

Guvernul german a comandat o doză suplimentară de 200.000 de vaccinuri fără “întăritori” (adjuvant), deci de vaccinuri care au mult mai puţine efecte secundare decât vaccinul cu “întăritori” care a fost cumpărat şi pus la dispoziţia populaţiei obişnuite. Aceste vaccinuri „mai bune“ sunt destinate guvernului, politicienilor de frunte şi funcţionarilor de rang înalt. Pentru restul de nemţi, vaccin de calitatea a doua!

Criticii vaccinurilor cu adjuvanţi (întăritori) afirmă că acesta produce dureri de cap şi febră. Iniţial a existat intenţia de a cumpăra acest vaccin pentru a fi administrat soldaţilor din armata germană. Între timp, cantitatea comandată a fost mărită corespunzător, şi pentru persoanele importante din guvernul german. Nu ştiam că Angela Merkel face serviciul militar! În fine, mie îmi pasă prea puţin, căci cu sau fără întăritori, eu tot nu mă vaccinez. Dar ca şi principiu, treaba asta este o adevărată “porcărie” gipală. Vaccinul fără adjuvant este Celvapan de la firma Baxter, în timp ce plebea va primi un vaccin cu adjuvant produs de firma GlaxoSmithKline.

Se pare că gripa asta îi “porceşte” rău de tot pe unii!

Şi totuşi iată că în Germania merg lucrurile altfel decât în Romania. Nu sunt un expert în presa din ţară, dar nu am observat nici o reacţie critică a corpului medical românesc. Cel german a reacţionat, şi în mod sigur mai urmează încă şi alte reacţii.

Astfel Preşedintele Comisiei pentru Medicamente din cadrul corpului medical german, Wolf-Dieter Ludwig declară: “Suntem foarte nemulţumiţi în legătură cu această campanie de vaccinări. Ea aduce cu sine o serie întreagă de probleme, iar utilitatea ei este incertă. Autorităţile de sănătate au căzut în plasa campaniilor declanşate de concernele farma, care încearcă să câştige bani printr-o ipotetică ameninţare de epidemie.”

Deoarece vaccinul GSK (cel cu “întăritori”) nu este suficient testat, s-a hotărât ca pentru femeile însărcinate să fie cumpărat de urgenţă vaccin fără “întăritori”. O revoltă făţişă domneşte printre medicii generalişti şi pediatrii. Preşedintele Societăţii germane pentru medicină generală şi medicina familiei, Michael Kochen, îi sfătuieşte pe medicii de familie să “nu recomande pacienţilor vaccinarea”. “Riscurile sunt mai mari decât beneficiile.”

Iată deci că se poate! Mulţumesc acelor medici care îsi respectă pacientul, jurământul şi profesia.

Qui bono

Erasmus Minchevici



miercuri, 11 noiembrie 2009

Sfaturile urmatoare sunt importante pentru noi toti. Trimiteti e-mail-ul tuturor celor din lista voastra. Dincolo de vaccinuri controversate inca, cu cateva sfaturi la indemana oricui, puteti salva vieti!

Singurele cai de intrare a virusului in organism sunt narile si gura. Intr-o epidemie globala, este aproape imposibil sa nu vii in contact cu H1N1, in ciuda tuturor precautiilor. Contactul cu H1N1 nu este o problema asa de mare pe cât este proliferarea.

Cind esti inca sanatos si nu ai nici un simptom de infectie cu H1N1, ca sa previi inmultirea virusului, agravarea si dezvoltarea infectiei, trebuie sa faci citiva pasi foarte simpli, care nu au fost insa discutati in comunicatele oficiale, si pe care îi poti practica foarte usor, in loc sa te gindesti cum sa faci stocuri de medicamente ca
N95 si Tamiflu.


1. Spala-te frecvent pe mâini.

2. Tine-ti mâinile departe de fata, atinge-o cat mai putin posibil
. Rezista tentatiei sa-ti pui mâinile pe fata. Fa-o numai daca trebuie sa maninci sau sa te speli pe fata.

3. Fa gargara de doua ori pe zi cu apa sarata.
Foloseste Listerine sau ser fiziologic, daca nu vrei apa sarata. H1N1 are nevoie de 2-3 zile, dupa infectarea initiala a gitului sau cavitatilor nazale, sa prolifereze si sa arate simptomele caracteristice. Gargara simpla previne proliferarea. Gargara cu apa sarata are acelasi efect la o persoana sanatoasa cum are Tamiflu la o persoana infectata. Nu subaprecia aceasta metoda simpla si ieftina de prevenire pentru ca are foarte mare efect.

4. De asemenea, curata narile cel putin o data pe zi cu apa sarata calduta sau cu hydrogen peroxide. Curatind narile cu vata imbibata cu apa sarata calduta, impiedici dezvoltarea virusului.


5. Foloseste alimentele bogate in Vitamina C (citrice)
pentru întarirea imunitatii. Daca iti suplimentezi dieta cu Vitamina C, ia si Zinc ca sa maresti absorbtia.

6. Bea cit poti de multe lichide calde (limonada, ceai, cafea).
Lichidele calde conduc virusul din git in stomac, unde acesta nu se mai poate înmulti / supravietui.

comentariul meu: sper ca prin aceasta postare, sa nu se creada (departe de mine acest gand !!!) ca fac propaganda la Tamiflu. Voi reveni cu confirmari din partea unor medici.
Doamne ajuta!

marți, 10 noiembrie 2009

Botanica si Pronia divina




Diac. Cornel Dragoş

De ce majoritatea copacilor mari au fructe mici, iar copacii cu roade comestibile nu sunt înalţi? De ce nu se coc toate legumele şi fructele în aceeaşi lună? Există vreo relaţie între frunzele şi fructele unor plante? Ce taină ascund seminţele plantelor? Întâmplare sau Inginerie Cerească? O scurtă privire în minunata împărăţie botanică…

Odată, doi călători însetaţi căutau un izvoraş pentru a-şi ostoi teribila sete. În cele din urmă, sub un mândru platan, au descoperit o fântână. S-au răcorit, au gustat câte ceva şi au mai prins putere. Bucurându-se de răcoarea umbrei, unul dintre ei a început să filozofeze: „Priveşte, ce mare este acest platan şi ce fructe mici are! Îmi pare că Dumnezeu nu le-a plăsmuit prea bine. Trebuia ca şi roadele să fie pe măsura copacului. Ar fi fost o oarecare armonie!”. Însă după o vreme, cum prinse a sufla un vânt puternic, fructele platanului începură să cadă peste călători. Celălalt drumeţ răspunse prompt: „Învaţă-te minte! Dumnezeu a creat totul cu multă înţelepciune. Dacă ar fi făcut fructele platanului mari cât un dovleac, aşa cum spuneai, acum ai fi fost mort!”. De atunci, „filosoful” nu a mai cutezat să-L judece pe Creator…

În cartea Facerii, autorul sfânt menţionează ordinea creaţiei acceptată şi de ştiinţa contemporană, prin care se evidenţiază înţeleptele conexiuni din lumea vegetală şi animală pentru îmbunătăţirea vieţii umane. Lucrarea sfântă a Proniei a rânduit ca mai toţi copacii mari să aibă fructe mici. S-ar mai fi apropiat de umbra unui stejar, cedru sau mesteacăn vreun călător obosit dacă roadele lor ar fi fost mari precum gutuia sau pepenele? Purtând o asemenea povară, şi crengile copacilor s-ar fi rupt.

Iubirea Creatorului faţă de oameni se vădeşte şi prin faptul că acei copaci cu roade utile pentru hrana omului sunt mai mici, tocmai pentru a se putea culege mai lesne fructele. Altfel, am avea nevoie de o scară specială ca să adunăm caise dintr-un cais înalt cât un chiparos, nu ne-am bucura de mere dacă le-am culege dintr-un pom cât un eucalipt şi doar păsările ar gusta pere dintr-un copac de talia stejarului. Ne-am primejdui viaţa şi am avea puţină mulţumire. Când un pom fructifer este înalt (nucul sau castanul), fructele sun acoperite de învelişuri dure, astfel încât atunci când se coc, căzând pe pământ ele nu se strică şi nu se zdrobesc.

Şi ceasul coacerii fructelor a fost orânduit în chip desăvârşit. Mai întâi se coc cireşele, căpşunile, apoi caisele, piersicile, după aceea pepenii, iar spre toamnă merele, gutuile, strugurii. La sosirea iernii avem din spaţiile meridionale vitamina C din portocale, mandarine şi kiwi. Situaţia legumelor este identică. Teoretic toate s-ar fi putut coace în aceeaşi lună. Însă, am fi întâmpinat greutăţi la cules şi consum şi conservat, iar în restul anului am fi rămas fără aceste daruri. În realitate, asemenea încurcături nu se petrec.

În miezul verii, apar fructele şi legumele ce conţin cea mai mare cantitate de apă (roşii, castraveţi, pepene, pere), tocmai spre a mai alina puţin arşiţa estivală. În lunile de iarnă, Iubirea cea mare a lăsat alte fructe sau legume cu substanţe hrănitoare pentru combaterea răcelii şi înfruntarea frigului.

Un semn al „mâinii” dumnezeieşti putem descoperi şi observând relaţiile dintre fructe şi frunze. Fructele moi şi delicate sunt protejate de frunze mari şi groase (dude, smochine), iar fructele tari sau cele protejate de coajă sunt însoţite de frunze subţiri şi mici (părul sălbatic, rodia, pinul). Frunzele portocalului şi ale lămâiului protejează fructele de frig, iar prin cele ale viţei-de-vie trec razele solare ce coc ciorchinii de struguri. Întâmplare?

O taină a Proniei Sfinte este de asemenea fenomenul geotropismului întâlnit la seminţele plantelor: oricum ar aruncate miraculoasele boabe, vlăstarul porneşte în sus, iar rădăcina în jos, conform gravitaţiei. Altfel, bieţii agricultori ar fi trebuit să sădească seminţele una câte una, cu partea prin care urma să iasă rădăcina. Deşi pare o banalitate, fenomenul a fost caracterizat drept „o adevărată taină”.
„Nimic nu a fost neglijat de către Dumnezeu”, se minuna cercetătorul Hexaimeronului, Sfântul Vasile din Cezareea. Marea Sa iubire este revărsată de-a lungul şi de-a latul pământului, deopotrivă în lumea plantelor şi în cea a animalelor, având în centru „cununa creaţiei”, omul.
Cine are ochi vede peste toate pecetea Ingineriei divine!



luni, 2 noiembrie 2009

Toate spitalele intră de luni în carantină, vaccinarea pandemică este devansată !!!

Luni, 02 noiembrie 2009 Sursa: Ziare.ro Autor: Ziare.ro



Ministerul Sănătăţii a dispus ca toate unităţile spitaliceşti din ţară să intre, începând de luni, în carantină, a anunţat secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel, vizitele fiind limitate în incinta unităţilor.
Ministerul Sănătăţii a decis devansarea campaniei de vaccinare contra gripei porcine pentru 26-27 noiembrie, numărul cazurilor ajungând în România la 555, dozele de vaccin necesare fiind produse de Institutul Cantacuzino, a anunţat, luni, secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel.
Totodată, Ministerul Sănătăţii a anunţat că renunţă la cumpărarea vaccinurilor de pe piaţa internaţională, pentru că acestea ar ajunge în România de-abia în 2010 şi ar fi prea târziu.
"Primele 1.300.000 de doze vor fi utilizate pentru vaccinarea personalului medico-sanitar şi pentru cea a elevilor de liceu şi a studenţilor din cele două mari focare, Iaşi şi Bucureşti. O parte dintre cele 1.300.000 de doze vor fi utilizate pentru imunizarea persoanelor angajate în cadrul poliţiei de frontieră de la graniţa cu Ucraina şi a locuitorilor din zona respectivă", a declarat Streinu-Cercel.
Ministerul Sănătăţii a alocat 27 de milioane de lei pentru spitalele din zonele afectate de gripă porcină, care au nevoie de medicamente antivirale.
Pe 30 octombrie, Adrian Streinu-Cercel a declarat pentru NewsIn că vaccinul produs de Institutul Cantacuzino este făcut, dar nu poate fi folosite, pentru că testele se vor definitiva de-abia la sfârşitul lunii noiembrie. " Dacă pun pe piaţă un vaccin care nu are aprobare şi se întâmplă ceva, pot să mă sinucid", a adăugat Streinu Cercel.
Sâmbătă, Streinu-Cercel a precizat pentru NewsIn că Ministerul Sănătăţii a trimis cereri pentru dozele de vaccin contra virusului H1N1 de care are nevoie urgentă către Novartis, Baxter, Pasteur şi GlaxoSmithKline, urmând ca acestea să răspundă pozitiv sau negativ în următoarele 24, 48 de ore.
"Sperăm că ne vor da vaccinul, deocamdată nu pot spune ce şanse avem. Aştept răspunsul lor în 24-48 de ore", a spus Streinu Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Vaccinurile, deşi sunt produse de diferite nstitute, au aceeaşi tulpină, deci şi aceleaşi efecte, iar efectele secundare sunt minore (durere la înţepătură, o uşoară mâncărime), a explicat acesta.
Conform declaraţiilor specialiştilor, rata de atac a îmbolnăvirilor cu A/H1N1 poate fi de 30%, la nivel mondial, iar rata de mortalitate în cazul acestor îmbolnăviri poate ajunge la 2,5%.
Simptomele infecţiei cu virusul gripal A/H1N1 sunt asemănătoare cu cele ale virozelor respiratorii, adică rinoree, jenă în gât, febră de peste 37 grade, stare generală proastă.


Comentariul meu:
Dumnezeu sa ne ajute si in aceasta incercare grea si sa birum vrajmasul. Amin!

PREOTUL MARTURISITOR CONSTANTIN SARBU: “Cat mai aveti preoti, cercetati-i si impartasiti-va!”

La întrebarile noastre, Matilda (Cocuta) Mircea îsi încheie amintirile spunându-ne: În vara anului când a murit, l-am visat pe Parintele Constantin Sârbu în curtea bisericii unde totul era uscat: pomii, florile, iarba.

Când i-am povestit mi-a zis:

- Când voi pleca eu.

- Dar unde te duci?

- Vreau sa ma duc în strainatate (nu voia sa spuna ca va muri).

- Dar ce sa cauti acolo, Parinte?

- Asa o sa va uscati si voi cum e padurea asta uscata. Aveti grija ca vor veni timpuri grele. La urma de tot n-or sa mai fie preoti, usile încuiate, au sa plânga lacatele la usi, ca nu va mai fi cine sa faca slujba. Sa va duceti dupa un preot cu un picior incaltat si unul descaltat. Cât îi aveti acum, cercetati-i si împartasiti-va. Atunci se va închide cerul si nu veti mai avea de unde lua credinta. Aceea pe care o aveti, aceea sa o pastrati.

Sa nu va mândriti, sa nu mintiti, faceti bine, caci daca faceti pacate piere si credinta. O particica mica în adâncul inimii sta ascunsa acolo si daca faceti o fapta buna mai prinde si ea viata, e vesela. Dar daca voi nu faceti nimic, nu postiti, nu va rugati, nu faceti milostenii, se micsoreaza, se micsoreaza… si gata.

(din: Un sfânt printre noi, Părintele Constantin Sârbu, ediţie îngrijită de Danion Vasile, Editura Bunavestire, Galaţi, 2002, p.147-148, fragment inclus in: Profetii si marturii crestine pentru vremea de acum. Antologie de texte de la Sfintii Parinti si autori contemporani, Editura Cartea Ortodoxa, Alexandria, 2008).



***


 Condamnat pentru credinţă


La 9 octombrie 1954, părintele Constantin Sârbu era condamnat prin Sentinţa nr. 2168 a Tribunalului Militar Bucureşti, la 8 ani închisoare şi 3 ani interdicţie corecţională, pentru “uneltire contra ordinii sociale”, prevăzut şi pedepsit de art. 209, punctul 4 şi delictul de “deţinere şi necedare către RPR a valutei”, prevăzută şi pedepsită de articolele 1, 2, 3, 5 şi 14 din Legea nr. 284/1947, alături de alţi 23 inculpaţi pentru participare la mişcarea de rezistenţă “Salvatorii Neamului”. Ulterior, la 10 decembrie 1954, prin Decizia nr. 2447 părintelui i se respingea recursul pe care îl solicitase.
După condamnare, părintele Sârbu a fost purtat prin penitenciarele de la Jilava (1954-1955), Gherla(1956-1962) şi Dej (1955) şi lagărele de muncă de la Poarta Albă (1955-1956) şi Salcia (1959). La Gherla era văzut ca un veritabil “legionar”, deşi nu fusese nici membru, nici simpatizant al Mişcării legionare, fiind pedepsit, la 15 februarie 1957, cu 6 luni cu ridicarea dreptului de a primi pachet, deoarece la o percheziţie în celulă i se găsise “obiecte interzise” sau la 14 iunie 1958 cu “7 zile izolare”, deoarece i se găsise “un carnet scris”.
Din cauza regimului de tortură şi înfometare, părintele avea să se îmbolnăvească, la Gherla, în 19 septembrie 1961, fiind diagnosticat cu “boală ulceroasă duodenală”. De altfel, fusese torturat extrem de dur, după cum avea să mărturisească ulterior unui apropiat: “M-au ars cu fierul roşu la tălpi, mi-au smuls barba, m-au bătut dar le-am spus: «Puteţi să mă chinuiţi cât vreţi, dar nu mă lepăd de Hristos»”.
La Poarta Albă a putut primi pachete de la fiicele sale Ana şi Irina Sârbu. Aşa s-a întâmplat la 23 iunie 1955, când Irina avea să-i aducă tatălui său mai multe produse alimentare, gest repetat la 22 octombrie şi de Ana la 23 noiembrie acelaşi an.
Deşi trebuia eliberat la 8 ianuarie 1962, părintele Sârbu nu va cunoaşte libertatea. Aceasta deoarece la 4 decembrie 1961, prin Decizia nr. 16.333 a Ministerului Afacerilor Interne, părintele va fi trimis în “domiciliu obligatoriu” la Viişoara, pentru 24 de luni. Aflat în noua sa detenţie, părintele va solicita tratarea reumatismului, care îl supăra, printr-o cură balneară la Govora. Nu i se va aproba decât pentru Amara pe o perioadă de 21 zile.
Despre perioada Viişoara a părintelui Sârbu avem preţioasa mărturie a părintelui Calciu, care l-a găsit atunci când şi el fusese trimis în acelaşi loc cu domiciliu obligatoriu: “Nu cunoşteam pe nimeni. Jandarmul m-a dus la preotul satului, Constantin Sârbu. Nu pentru că m-ar fi cunoscut sau l-aş fi cunoscut, ci pentru că, am înţeles atunci, el primea pe oricine. Avea o căsuţă din lut cu o tindă şi o cameră. Pereţii erau acoperiţi cu icoane şi când a deschis uşa să mă primească, aerul mirosea a tămâie. Am înţeles că se rugase, că această casă era locuită de îngeri. [...] Ciudat, el nu ţinea predici, nu mă îndemna să mă rog, nu se arăta nici un fel a fi bigot, dar inima mea era în sărbătoare cu el.
[...] «Să vii Duminică la biserică», mi-a spus părintele despărţindu-se de mine. Nu era nevoie să mă invite. O biserică adevărată, cu icoane, cu miros de tămâie şi cu un preot în odăjdii slujind liber, nu în taină şi cu frică, aşa cum erau slujbele în închisoare, era tot ce dorea sufletul meu. Văzusem biserica. Era o clădire de lut, ca oricare altă casă din sat, dar cu o mică turlă şi un clopot. [...] Interiorul bisericii era sărac şi foarte sever, aproape biserică de catacombe. O lumină aurie intra pe fereastră dinspre miazăzi şi părintele slujea luminat de această aură. Se mişca încet, hieratic, cu vocea lui mică şi domoală, asemenea unui sfânt părinte din secolul patristic.
La sfârşit, părintele a vorbit. Era o oarecare prudenţă în ceea ce spunea, ştiam că orice mişcare a noastră era înregistrată de poliţia locală, că eram urmăriţi pas cu pas, dar glasul lui cald pătrundea în inimi. Vorbea cu o dragoste şi o convingere interioară atât de puternică, încât, fără să vrei, te simţeai prins într-un fel de zbor spiritual şi de o iubire pentru tot. Plecai din biserică, de fiecare dată, cu o iubire mai mare pentru semeni, cu un sentiment de solidaritate pentru aproapele tău şi cu o binecuvântare care te însoţea toată săptămâna“.
La 9 ianuarie 1964, la expirarea domiciliului obligatoriu Ministerul Afacerilor Interne arăta printr-o adresă că părintele Sârbu nu era semnalat cu “manifestări duşmănoase” şi astfel se propunea eliberarea sa. Ceea ce se va proceda la 25 februarie 1964, când părintele nostru declara că îşi stabileşte domiciliul în Bucureşti, bulevardul Muncii, nr. 2, gândindu-se probabil că îşi va revedea biserica pe care o ridicase şi slujise odinioară.
Însă, nu i s-a permis să revină la biserica sufletului său. Totuşi dorea cu orice preţ să slujească Domnului. Aşa că a solicitat chiriarhului cea mai săracă biserică din Bucureşti, faţă de care patriarhul Justinian l-a întrebat: “Ce să-ţi dau eu Sârbule? – Cea mai săracă biserică din Bucureşti, Prea Fericite! – Ştiu eu, a zis Patriarhul, că orice biserică ţi-oi da ţie, tu faci din ea o grădină!”. Şi aşa a fost.
Astfel, începând cu 8 aprilie 1964 părintele slujea din nou, de data aceasta în biserica Sapientei, care fusese închisă timp de 40 de ani. Potrivit unei credincioase de la Sapientei, aflăm că biserica se afla într-o stare avansată de degradare: “Cheile de la biserică şi de la casa parohială le-a primit părintele doar după câteva zile de la venirea lui, dar nu se putea muta în casa parohială întrucât era ruinată; acoperişul stricat, zidul dinspre grădină deteriorat. Până în primăvara sau vara anului următor, 1965, părintele a locuit în cămăruţa ridicată de noi în curte. Când am intrat în biserică am văzut că şi ea era deteriorată. Prin pereţi se vedea afară, ploua în biserică. Înăuntru erau îngrămădite statui fără mâini, pe jos lespezi de piatră unele înclinate, altele lipsă, păianjeni pe pereţi. Am scos statuile şi am făcut curat. Părintele s-a rugat mult, în genunchi şi cu lacrimi pentru lucrarea sa”.
Aici, la biserica Sapienţei, părintele Sârbu va constitui şi o bibliotecă de împrumut, cu multe volume cu caracter religios şi foarte căutate de care frecventau acest locaş. Această situaţie însă a atras atenţia autorităţilor care au închis-o temporar sub pretextul unor verificări, apoi definitiv.
Părintele Sârbu era nelipsit pe plan social, îngrijindu-se îndeaproape de cei săraci, precum făcuse la Huşi sau la Bariera Vergului. Mai mult decât atât, reuşea cu succes să-i implice şi pe credincioşii săi, realizând astfel o veritabilă comuniune, unde dragostea de semen se regăsea. Astfel, potrivit mărturiei unei credincioase aflăm că “părintele a dispreţuit bunurile pământeşti, dar s-a îngrijit de cei în suferinţă: bolnavi, văduve, orfani. Nu-i plăcea şi nu accepta cerşetori la uşa bisericii, dar avea evidenţa unor persoane în vârstă, fără pensie şi fără nici un sprijin. Căuta să-i afle în tot Bucureştiul; avea evidenţa lor şi le trimitea regulat ajutoare. Credincioşii bisericii şi alţi apropiaţi de noi căpătaseră o încredere nelimitată în multiplele acţiuni pe care le întreprindea părintele Sârbu, încât răspundeau la toate solicitările lui fără a cunoaşte repartizarea fondurilor şi a ajutoarelor”. Într-o altă împrejurare, părintele săvârşea o sfeştanie în locuinţa unei credincioase sărace din parohie, exclamând: “Tare mă simt bine în casa săracului!”.
Ultima perioadă a vieţii părintelui nostru a fost marcată de ulcerul provocat de regimul din detenţie, dar şi de urmărirea Securităţii. Potrivit mărturiei unei credincioase de la biserica Sapienţei, la sfârşitul fiecărei slujbe, în timpul miruirii, părintele Sârbu făcea apel la enoriaşi pentru a cerceta biblioteca şi a împrumuta cărţi pentru luminarea sufletului. Acest lucru a fost sesizat de către oamenii Securităţii, care supravegheau îndeaproape fenomenul cultural-religios de la biserica Sapienţei, dispunând închiderea bibliotecii. Totodată părintele era frecvent chemat şi anchetat la Securitate.
Internat şi operat în spital, părintele avea să-şi presimtă sfârşitul. A cerut un preot pentru a se împărtăşi ultima oară. Aşa a venit părintele Ilarion Argatu găsit la mănăstirea Antim. Ultimele momente din viaţa părintelui nostru le avem descrise într-o mărturie a unei credincioase de la Sapienţei: “Pe atunci nu înţelegeam de ce părintele Argatu, parcă, tot încerca să-i aşeze perna. Abia apoi ne-a spus că pe când îl împărtăşea a văzut aureolă în jurul capului lui. În primul moment a crezut că perna este colorată. Apoi, însă, şi-a dat seama că este aureola unui mare «ales» al lui Dumnezeu. După ani şi ani, când părintele Argatu stătea de vorbă cu vreun credincios al bisericii Sapienţei reamintea totdeauna această descoperire ce i-a fost dăruită lui de Dumnezeu pentru a o face cunoscută tuturor: aureola cu care l-a încununat Dumnezeu pe părintele Constantin Sârbu”.

Astfel, în data de 23 octombrie 1975, părintele Constantin Sârbu era chemat de Domnul”.

(extras din: Părintele Constantin Sârbu – un mare slujitor al altarului, de Adrian Nicolae Petcu, Gheorghe Vasilescu, revista Rost, nr. 32/2005)

vineri, 30 octombrie 2009

Baza legala care trebuie invocata de parintii ce refuza sa isi vaccineze copii


Scris de Luca Dezmir; pe 30 October 2009


Dupa o activitate de 15 ani ca medic, am crezut ca in acest domeniu nu ma mai surprinde nimic. Tocmai mi s-a demonstrat ca nu e asa. Culmea, acest lucru vine din partea unui alt medic…

Pentru simplitate, voi reproduce pasaje relevante din stirile care au fost sursa de inspiratie a acestui articol.

Elevele de 13 ani vor fi vaccinate impotriva HPV fara aviz din partea parintilor, a anuntat Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, la videochat-ul REALITATEA.NET LIVE.

Nu se mai cere aviz pentru vaccinare. Se va proceda ca la orice campanie de vaccinare scolara. Se anunta cu o zi inainte, iar cine este bolnav anunta ca nu se prezinta la scoala. (sursa)


In momentul in care am citit aceasta stire mi se parea ca am glisat, pe nesimtite, intr-o lume paralela, un melanj intre "1984″ si experimentele medicale naziste din lagarele de concentrare. In primul rand am verificat din nou sursa: este vorba de realitatea.net, site-ul trustului de presa Realitatea-Catavencu. Nicidecum un blog in care se promoveaza isteric fragmente din teoria conspiratiei.

Instantaneu mi-am amintit de un drept fundamental al omului, un drept fundamental al pacientului: acela de a refuza un tratament propus de medicul care il trateaza:


Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

— Art. 13 din Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, completata de Norma de aplicare din 7 aprilie 2004, elaborata de Ministerul Sanatatii.



M-am informat cu privire la dreptul de decizie asupra efectuarii unei interventii medicale la copii:

In ceea ce priveste minorul, caruia ii lipseste capacitatea de a consimti, trebuie tinut seama de faptul ca o interventie nu se poate efectua decat spre beneficiul sau direct si numai cu autorizatia reprezentantului legal, sau a unei alte autoritati, persoane ori instante desemnate prin lege. (sursa)




Academia Americana de Pediatrie (The American Academy of Pediatrics, AAP) a argumentat ca "intreaga doctrina" a consimtamantului informat prezinta o aplicabilitate particulara in pediatrie. In consecinta, conform AAP, consimtamantul poate fi acordat numai de catre pacientul "cu capacitate adecvata de decizie si cu imputernicire legala.

Parintii (sau alti apartinatori legali) pot acorda consimtamantul informat, iar copilului i se solicita sa-si dea acordul informat ori de cate ori este nevoie. AAP noteaza ca acordul solicitat are relevanta mai mare cand "interventia propusa nu este esentiala pentru viata copilului si/sau poate fi practicata fara un risc substantial". (sursa
)


Mi s-au confirmat informatiile pe care le stiam deja:





  1. orice pacient are dreptul de a refuza un tratament sau procedura medicala;
  2. orice tratament sau procedura medicala care se acorda unui copil se poate realiza numai dupa ce s-a obtinut consimtamantul parintelui.
Si totusi, in Romania de vis in care traim, aceste drepturi exprimate clar in lege sunt considerate nerelevante de catre un secretar de stat in Ministerul Sanatatii.

Sincer sa fiu, chiar nu ma intereseaza ce intentioneaza respectivul functionar de stat sa-mi impuna, eu voi refuza activ orice atingere a drepturilor mele si ale copilului meu.
Pentru ca am o fetita de 13 ani care se incadreaza in segmentul vizat de campania de vaccinare a Ministerului Sanatatii.

Apropo de campanie:


DECIZIE. Parintii fetitelor de clasa a VI-a si a VII-a vor participa la un sondaj privind vaccinarea contra HPV, comandat de Ministerul Sanatatii.

Daca jumatate dintre cei o mie de parinti chestionati vor fi de acord sa isi vaccineze fetitele si inteleg in ce consta imunizarea, MS va incepe campania de vaccinare. (
sursa)


Aparent, aceasta stire arata o stupizenie de nedescris a factorilor de decizie din Ministerul Sanatatii. A declansa o campanie de vaccinare in functie de un sondaj (de opinie!) efectuat in randul populatiei este ca si cum ai decide ce tip de aripi sa montezi unui avion cu reactie facand un sondaj de opinie in randul florarilor. Sper sa nu se supere florarii pe mine, dar cred ca informatiile pe care le detin despre aerodinamica si design in aviatie nu sunt suficiente pentru a construi un avion care sa zboare cu succes.

Din pacate nu e vorba de stupizenie, ci de
o politica focusata de a forta populatia sa accepte un anumit tip de vaccinare.

E suficient sa faceti un surf lejer pe net si veti vedea o multime de bannere care promoveaza vaccinarea contra HPV, este suficient sa va plimbati in oras si sa vedeti bannere publicitare care duc o campanie agresiva de sustinere a acestui vaccin. Aici e vorba de interese financiare majore, care sunt instrumentate abil, pe diferite canale, inclusiv pe cele oficiale.

Sunt medic si va spun cu sinceritate: recunosc eficienta unor anumite tipuri de vaccinuri. Fata mea a facut setul de vaccinuri obligatorii (DTP-difterie, tetanos, pertusis; poliomielitic, hepatita B etc.).

In schimb am refuzat categoric vaccinarea contra HPV din motive clare:





  • este un vaccin nou, aparut de cativa ani, la care nu se cunosc efectele secundare ce pot aparea pe termen lung;
  • Gardasil (vaccinul contra HPV) produce pe patru ori mai multe decese decat celelalte tipuri de vaccinuri (sursa);
  • campania americana de vaccinare cu Gardasil-Silgard a produs 19 decese in 2007 si 28 de decese in 2008 (sursa);
  • FDA (Food and Drug Administration), institutia care se ocupa cu avizarea medicamentelor in SUA, a documentat 6723 de cazuri adverse la injectarea cu Gardasil din care 1061 au fost considerate serioase iar 142 au fost considerate a fi amenintat viata persoanei vaccinate (sursa);
  • sunt o multime de inregistrari video pe internet cu declaratii ale victimelor efectelor adverse ale acestui vaccin, adolescente si preadolescente la care s-a administrat Gardasil (vezi lista de resurse de la sfarsitul articolului).
Ia mai gandeste-te...

Privind lista de mai sus, ca parinte in primul rand si ca medic in al doilea rand, ma ingrozesc. Nu sunt dispus sa expun fata mea unor asemenea riscuri. Sunt constient de riscurile unei infectii cu HPV si de complicatiile acesteia, dar riscul poate fi redus pana la disparitie prin metode de bun simt, printre care o viata sexuala de cuplu, normala, in opozitie cu o viata sexuala libertina, cu mai multi parteneri. Acesta este mesajul pe care il transmit fetei mele.

Va intrebati, probabil, de ce a aparut un asemenea articol intr-un site de dezvoltare personala cum este Empower.ro. Motivele sunt mai multe, pentru ca rezultatul unei preocupari constante pentru dezvoltarea personala inseamna:





  • curajul sa-ti aperi drepturile;
  • capacitatea de a te lupta pentru tine si pentru cei dragi;
  • inclinatia de a condamna public o nedreptate, o constrangere care ti se impune, din partea statului sau a oricarei structuri organizationale;
  • dorinta de a informa oamenii despre pericolele care ii ameninta (pe ei sau pe copii lor).
Sunt sigur ca voi, cei care cititi aceste randuri, simtiti ca si mine. Sunt sigur ca, indiferent daca aveti sau nu copii, sunteti revoltati de modul in care se incearca sa ni se nege drepturile legale. Sunt sigur ca simtiti nevoia sa faceti ceva.

1. Transmiteti mai departe acest mesaj!



  • Recomandati acest articol (copiati adresa URL din browser) prietenilor si cunoscutilor vostri. Luati lista de adrese de email pe care o aveti si trimiteti tuturor link-ul spre acest articol sau copiati articolul in corpul mesajului.
  • Rugati prietenii vostri sa faca acelasi lucru, pentru a transforma acest mesaj intr-unul viral.
  • Daca aveti un blog, scrieti un articol in care puneti link-ul spre articolul de fata.
  • Daca aveti un cont de Facebook sau de Twitter, puneti un scurt mesaj cu link spre acest articol.
  • In orice discutie legata de subiectul de fata, nu stati pasivi, incercati sa dati informatia mai departe!
2. Daca sunteti parinti, organizati o miscare de rezistenta la scoala copilului vostru.




  • Informati copilul sa refuze orice vaccin pana nu va dati acordul scris.
  • Vorbiti cu parintii din clasa pentru a organiza o sedinta in care sa dezbateti problema vaccinarii si a necesitatii acordului scris din partea parintelui.
  • Organizati o intalnire la nivel de scoala cu toti parintii pentru a discuta aceasta problema.
  • Initiati semnarea unei declaratii comune a parintilor si a comitetului de conducere al scolii in care aratati ca refuzati orice vaccinare a copiilor inainte de a fi informati si de a semna o declaratie de acceptare din partea parintilor.

Sunt drepturi stabilite prin lege, dar inainte de aceasta sunt drepturi naturale!



Fiecare parinte are dreptul de a lua decizii referitoare la sanatatea si viata propriului copil. Nimeni nu va poate lua acest drept decat daca veti renunta la el, din comoditate sau din necunoastere.


Puterea a fost dintotdeauna in numarul oamenilor solidari unei idei. Dati mai departe acest mesaj, impotriviti-va vaccinarii copiilor fara acordul parintilor. Iar daca altii nu vor fi de acord, faceti singuri ce considerati a fi mai bine pentru viitorul copiilor vostri.


Sursa
http://www.empower.ro/sanatate/romania-tara-de-vis-vaccinarea-anti-hpv-a-copiilor-fara-acordul-parintilor/