vineri, 9 aprilie 2010

CRIZA SI ROSTUL
Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme să te lupţi cu ireversibilul, îţi dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă şi renunţi. Când te desparţi din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înţelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas şi te chinui să pricepi ce n-a fost bine şi unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.
La fel se întâmplă şi atunci când te desparţi de ţara ta. Dezamăgit, înşelat, mânios, îndurerat.
Nu ţi-e uşor s-o laşi. Ţara şi mama nu ţi le alegi. Te aşezi pe celălalt mal al lumii şi cauţi răspunsul: ce s-a întâmplat cu ţara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.
României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O  ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.
Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul şi credinţa.


Bătrânii. România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani. Îi ţine în foame şi în frig. Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot, ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privaţi prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri. Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.
Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi. O fonotecă vie de experienţă şi înţelepciune a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în ţara aia? Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susţine un program care se intitulează "Sufficiency Economy", prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările "prietene". La noi chestia asta se numeşte "agricultură de subzistenţă" şi lui Tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că de-aia avem UE. Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţă până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înţelege şi, prin urmare, le califică drept nişte arhaisme barbare. Să dispară !
Din beţivii, leneşii şi nebunii satului se trag ăştia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, ca nu erau în stare să-l muncească. Nu ştiu ce înseamnă pământul, câtă linişte şi câtă putere îţi dă, ce poveşti îţi spune şi cât sens aduce fiecărei dimineţi şi fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineaţa şi plecau la câmp cu ciorba în sufertaş. Pe toţi gângavii şi pe toţi puturoşii ăştia i-au făcut comuniştii primari, secretari de partid, şefi de puşcării sau de cămine culturale. Pe toţi ăştia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creştineşte.
Credinţa. O mai poartă doar bătrânii şi ţăranii, câţi mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă şi flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară oamenii ăştia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.
Avem, în schimb, o variantă modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin care ţi se vâd şi ţâţele şi portofelul burduşit. Se poartă la nunţi, botezuri şi înmormântări, la alegeri, la inundaţii, la sfinţiri de sedii şi aghesmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluţiei. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă şi cu un "Tatăl nostru" spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil.
"Scuze, dom' părinte, e urgent !"
Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăştia depozite şi vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulţesc, credincioşii se împuţinează, sfinţii de pe pereţi se gândesc serios să aplice pentru viza de Canada .
Băieţii noştri fură bancomate, joacă la pokere şi beau de sting pentru că ştiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinţii noştri pleacă să culeagă căpşuni şi să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct şi cancer pentru multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri.

Sună-ţi bunicii, pune o sămânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare pentru vii şi pentru morţi.
Să trăieşti
 . 

miercuri, 7 aprilie 2010

Profitul fals al MLM-ului

de Bogdan Mateciuc

O invitatie

Un coleg de la serviciu vorbeste cu tine într-o zi. La un moment dat îti spune: "Pari genul de om care vrea mai mult. Nu te complaci în starea actuală". Esti flatat de complimentul lui. Înainte ca tu să-i răspunzi, el te întreabă: "As vrea sa-ti cer părerea despre ceva. M-ar ajuta mult, iar tu pari tipul de om care poate sesiza o oportunitate".

Seara, acasă la colegul tău, alături de alti câtiva oameni care ciugulesc fursecuri si beau suc, un om aruncă întrebarea: "Cum ar fi să aveti libertate financiară? Nu mă refer la a nu-ti mai face griji în legătură cu banii, ci la adevărata libertate financiară - să nu mai fie nevoie să mergi zi de zi la serviciul actual - si la posibilitatea să-ti trăiesti viata asa cum vrei tu". Încet-încet, pas cu pas, el relatează o poveste extraordinară, despre felul în care el si altii ca el au realizat aceasta: au scăpat de sefi capriciosi, de salarii mici, si au ajuns la adevărata libertate financiară! Si, cel mai important, el vrea să-ti spună cum poti face si TU asta!

Secretul, spune el, stă în a-ti face o retea de prieteni pe care să-i antrenezi să vândă o serie de produse deosebite. Eliminând intermediarii si cumpărând produsele direct de la producător, se pot realiza economii fantastice la bugetul gospodăriei. Vânzând direct utilizatorului si relatând "oportunitatea" si altora, reteaua îti poate aduce un venit care depăseste imaginatia ta!

Din păcate, există o problemă: aceste vise nu devin niciodată adevărate si, indiferent de cât efort aloci construirii echipei, realitate rămâne departe de visele tale. Construirea echipei îti consumă tot timpul si energia si te depărtează de familie si prieteni. Prietenii pe care încerci să-i atragi în afacere nu sunt deloc interesati de asa ceva si, mai mult, le displace faptul că te folosesti de relatia cu ei în scopuri mercantile. În cele din urmă, asemenea unui castel de cărti de joc, totul se prăbuseste. Împăratul, iată, este gol.

Putină istorie

În a doua jumătate a secolului 20 a înflorit un nou tip de afaceri "de-acasă", sub numele de multi-level marketing - o activitate legală care le permitea micilor companii să-si trimită produsele direct către utilizatorii din orasele mici, care nu aveau altfel acces la ele. La acea vreme, produsele se vindeau singure, iar aspectul piramidal era un mijloc prin care cei care lucrau la realizarea acestui sistem primeau o mică retributie pentru munca lor. Accentul era însă permanent pe produsul în sine.

De la începuturile timide ale vânzărilor din usă în usă, la sfârsitul anilor 1950, acest sistem de distributie a evoluat într-o afacere mondială de mii de miliarde, demnă de topul Fortune 500.

Cresterea fantastică a multi-level marketingului a fost sustinută de dezvoltarea unor sisteme motivationale si de "training" ample, care fac prozeliti folosindu-se de un set complet de valori morale si spirituale, care sunt prezentate ca fiind necesare pentru succesul afacerii. Discursul si elocinta vorbitorului capătă uneori valente cvasi-religioase.

Prima oară când am participat la o prezentare Amway mi-a fost dat să aud următoarea "pildă":

Un sat îndepărtat este amenintat de inundatie si toată lumea se pregăteste să plece. Cu mijloace de transport diverse, oamenii îsi salvează lucrurile esentiale din gospodării. Apele sosesc si încep să inunde casele. În timp ce oamenii deja se folosesc de bărci pentru a pleca, Ion se urcă pe vârful unei coline si asteaptă. Niste oameni se apropie de el într-o barcă si îl cheamă să plece cu ei. Ion le răspunde: "No, io am credintă că Dumnezeu va face o minune si totul va fi bine". Apele cresc în sat, animalele care nu au fost luate de oameni mor unele după altele. Ion este în continuare pe vârful colinei, în timp ce apele se apropie de el. Când lucrurile devin serioase în jurul său, el începe să strige la Dumnezeu: "Doamne, fă te rog ceva si scapă-mă de aici, că mă înec!" Dumnezeu răspunde: "Barca pe care ti-am trimis-o mai devreme, ai refuzat-o. Ce să fac acum cu tine?"

Vi s-au umezit ochii, nu-i asa?

Evident, la acea prezentare, noi trebuia să întelegem că afacerea Amway este "barca" pe care Dumnezeu ne-o trimite ca să scăpăm de slujbe anoste si bani mereu insuficienti.

An de an, mii de oameni bine intentionati sunt atrasi în planuri MLM (multi-level marketing), doar pentru a strica tot ce este frumos si cu adevărat important în viata lor. Visele din trecut încep să fie înlocuite cu vise despre mii de Euro pe lună, iar viata lor începe să fie mâncată ca de un acid din interior către exterior. Fiecare rudă, fiecare prieten, fiecare om începe să fie privit ca un potential contribuitor la succesul personal, ca un potential consumator de produse sau chiar membru al echipei de afaceri.

Astăzi, în conditiile utilizării intensive a internetului, consumatorul poate obtine aproape tot ce vrea, la preturi competitive. Practic, nu mai e nevoie de aceste sisteme de distributie necesare cândva, sisteme în care accentul nu mai este pe produsele comercializate - produse care au pe piata alternative mai ieftine. Accentul este acum exclusiv pe recrutarea de persoane care să se înscrie în afacere sau să consume produsele - o sticlă de sampon de 1 Euro, acum la pretul "special" de 26 Euro, în ideea că noii veniti vor aduce si ei alti oameni în afacere.

Produse verificate de oameni de stiintă?

Unele firme MLM depun mari eforturi încercând să vă convingă că produsele lor se bazează pe ultimele descoperiri stiintifice. Vă prezintă articole din diferite publicatii, în ideea că persoane neutre recunosc că produsele lor reprezintă adevărate cuceriri ale stiintei.

Totusi, un articol dintr-o revistă distribuită gratuit în aeroporturi nu înseamnă nimic din punct de veere stiintific. În principiu, dacă poti găsi acea revistă la orice chiosc de ziare, aceea nu este o revistă de stiintă. Revistele de specialitate sunt scoase de academii sau institute de cercetare, se adresează exclusiv celor din bransă si, în lipsa reclamelor, nu pot fi găsite pe toate drumurile.

Întotdeauna când auziti o firmă pretinzând că produsele ei sunt "validate de stiintă", trebuie să verificati aceste afirmatii, precum si "hramul" acelor cercetători care au conceput sau validează acele produse. Este posibil să constatati că acei cercetători nu au nici o legătură cu domeniul la care se referă produsele - semnăturile sau declaratiile lor sunt cumpărate pentru a da greutate produselor.

Pe de altă parte, crearea unui produs nu poate fi "cercetare stiintifică", ci pur si simplu.... creare. Totusi, numindu-si produsele "stiintă", firmele încearcă să acrediteze ideea că produsele lor sunt "răcnetul tehnologiei" iar reusita lor sigură.

"Când am auzit asta prima oară, si eu am fost sceptic!"

Când se întâlnesc prima oară cu planul de afaceri, multi oameni au o retinere pe care nu prea o pot explica. Totul e asa de simplu... e prea fain ca să fie adevărat. Pentru a depăsi acest scepticism, cei deja înscrisi lansează afirmatia "Si eu, la început, am fost sceptic". Nu e vorba de o păcăleală intentionată, ci doar de o piesă de teatru atent gândită pentru a promova ideea că schema în care s-au băgat e ok, în ciuda îndoielilor initiale.

Aceste îndoieli - sentimentul că nu prinzi toată imaginea despre acea companie, suspiciunea că lucrurile sunt prea perfecte pentru a fi reale, si grija că acele povesti nu se vor materializa niciodată - devin realitate la un moment dat. Nu abandonati judecata critică doar pentru că cineva vă spune că si el a fost neîncrezător la început.

MLM-ul în mediul religios

Bisericile, în special cele neoprotestante, sunt cele mai populare locuri pentru promovarea retelelor MLM. Aici sunt sansele cele mai mari pentru cel ce vrea să-si facă o retea de oameni muncitori, dispusi să nu rateze nici o oportunitate. Asemenea lupilor care vin să fure oi, deseori membrii schemelor MLM cutreieră bisericile una după alta pentru a agăta persoane cărora să le prezinte afacerea. Să ne amintim însă de Hristos care a pus mâna pe bici si i-a gonit afară din Templu pe cei ce se foloseau de acel loc de închinare pentru a-si mări punga.

Nu toti cei ce îsi prezintă afacerea în locuri religioase sunt niste lupi. De fapt, majoritatea sunt vrăjiti de mirajul îmbogătirii rapide si toată energia lor este canalizată către dezvoltarea afacerii.

M-am întâlnit nu demult, în metroul bucurestean, cu un prieten pe care l-am cunoscut într-o biserică. După două-trei vorbe de "Ce mai faci?", a început să-mi prezinte schema minune de îmbogătire. Am fost dezamăgit.

Tensiunile inter-personale pe care le generează MLM-ul sunt opuse ideii de apropiere în Hristos. Prin accentul denaturat pe care îl pune pe relatiile personale, MLM-ul este pur si simplu un virus în Biserică. Asemenea măgărusului care aleargă si aleargă crezând că va prinde cândva morcovul legat de băt, asa si crestinul încet-încet începe să-si redirectioneze mintea si inima de la Hristos către noii idoli ai hainelor fine, masinii scumpe si vacantelor în Spania.